Româncele, cele mai frumoase femei din lume?

De curând, în cadrul unui interviu acordat revistei Curentul Internațional din Detroit mi s-a pus întrebarea din titlu.

 

Zău, asta mi se pare o aiureală și o șmecherie naționalistă născută ca să facă în ciudă masculilor din alte popoare și să încurajeze turismul matrimonial în România. Eu personal am alte gusturi. Mie îmi place privirea melancolică din ochii mistici ai rusoaicelor, îmi plac fețele copilărești ale filipinezelor și vietnamezelor, fundurile braziliencelor și felul subtil, submisiv, în care fac dragoste japonezele.

 

Și, desigur, toate româncele care seamănă cu femeile menționate mai sus.

 

E grav?

 

visa

Există femei urâte?

Aveam în facultate o profesoară de literatură monstruos de urâtă. Era deșirată și ciolănoasă, scheletică și noduroasă, cu un gât subțire de un alb nesănătos sub care, când venea cu bluze mai decoltate, i se vedeau, reliefate, claviculele și oasele sternului exact ca în planșele de anatomie.  Avea niște buze extrem de mobile și de aceea, când vorbea, dezveleau niște dinți apocaliptici, cât niște lopeți de infanterie, îngălbeniți de nicotină și încălecați unul peste altul pe vecie. Părul îi era rar și tuns băiețește iar prin el i se vedea pe alocuri pielea capului de parcă tocmai începuse să ia citostatice și să facă radioterapie. Dar ceea ce era cel mai horror la ea, era râsul. Slabă și puțină cum era, te-ai fi așteptat abia să o auzi când vorbește. Nicidecum! Avea o voce îngrozitor de groasă și puternică iar când râdea te speriai pentru că era exact râsul ăla hăhăit și sinistru din filmele cu Dracula, care răsună îndelung și înspăimântător în adâncul întunecat al nopții.

 

Ce mai tura-vura, era monstruoasă! În sinea mea, atunci când se întâmpla să mă gândesc la ea, o compătimeam.

 

În schimb, era extrem de inteligentă. Dezinhibată și spirituală.

 

Acum s-a întâmplat că într-o vară eram la Costinești, și nu mă refer la Costineștiul de acum care a devenit o stațiune anonimă ci la satul acela ușor suprarealist din alte vremuri, și, peste cine dau pe plaja de nudiști? Peste profesoara de literatură cu pricina, desigur, care, de pe un cearceaf îngust, la fel cum era și ea de îngustă, fuma una din țigările proaste care nu îi lipseau niciodată și se uita peste mare.

 

În seara aceea am invitat-o pe o terasă la o bere. Nu știu cât am stat și câte beri am băut. Știu doar că am vorbit despre literatură, despre scriitori și cărți, despre cultură și umanitate în general iar femeia aceasta, pe măsură ce ea vorbea iar eu beam bere, se transforma încet încet în altceva . Era atâta spirit în ceea ce spunea și atâta farmec, atâta informație culturală și atâta inteligență, atâta umanitate în râsul ei sinistru și atâta delicatețe în mâinile ei scheletice cu care își aprindea țigară după țigară că la un moment dat femeia din fața mea nu mai semăna deloc cu profesoara pe care o vedeam pe holurile facultății. Devenea sub ochii mei o altă ființă, cu o alta feminitate, cu o altă definiție.

 

După câteva ore de expunere la radiația ei culturală, la aplombul captivant cu care vorbea și la stilul pitoresc în care lega între ele idei complicate, femeia aceea din fața mea, care fuma neîncetat și râdea sinistru dezvelindu-și dinții apocaliptici, devenise cea mai frumoasă femeie din lume.

 

Dacă există sau nu femei frumoase și femei urâte? Da, există! Doar că ceea ce scapă de obicei înțelegerii este că femeile urâte pot deveni femei minunat de frumoase iar femeile frumoase pot deveni femei asfixiant de urâte.

 

O sancțiune severă

Există, din păcate, în lumea asta femei atât de frumoase încât simpla lor apariție are un efect ginecocid. Altfel spus, unde apare o femeie ca asta, celelalte femei din jurul ei dispar brusc. În locul lor lumea rămâne populată de această femeie unică iar tu rămâi cu ea în minte, vrăjit, săptămâni sau luni de zile ca într-o pușcărie în care singurul vizitator care îţi este permis este această femeie.

 

O sancțiune severă, cu executare, asta este o femeie frumoasă.

 

O sancțiune pe care o primești fără să fi făcut de fapt nimic rău sau nepermis. Sigur că este nedrept.

Grecia

IMAG0022Multă vreme nu am înțeles de ce în Grecia soarele e de zece ori mai mare decât soarele din România.

În iarna asta, într-o zi în care nu mi-a mers centrala, mi-am dat seama: la noi soarele vine de la răsărit, adică de la ruși iar rușii, înainte ca soarele să ajungă la noi, consumă deja o parte din el ca să încălzească Siberia și alte ținuturi de-ale lor înghețate tun. Din cauza asta la noi ajunge un soare mai mic și mai obosit. În Grecia însă, soarele iese direct din mare și vine întreg pe cer, neconsumat de nimeni, pentru că nu trebuie să mai treacă pe la nimeni.

 

Grecii un soare la fel de neverosimil de mare ca și pizza aia pe care am mâncat-o odată în Anglia într-o pizzerie în care, deși eu toată viața crezusem că englezii sunt blonzi, nu erau decât negri cu părul creț și unsuros.

 

Nedreptatea feselor

Ca om care mai răsfoiește din când în când o carte, am observat că curul de femeie este nedrept și rușinos de puțin reprezentat în poezie când de fapt el este însuși totemul literaturii universale. Cu mici excepții, de la el pornesc toate scrierile lumii. Curului de femeie, ca strămoș al tiparului și al bibliotecilor, îi lipsește, prin urmare, o odă de proporții care să îl plaseze definitiv și ireversibil, ca o stea luminoasă, în panteonul literar universal.

 

Oare să mă apuc de treaba asta?

 

visa

Mintea cea de pe urmă

A trebuit să îmbătrânesc ca să îmi dau seama că pentru a cuceri femeile nu trebuie să faci nimic. Doar să pari foarte stăpân pe tine și pe situație, oricare ar fi ea, să ai o moacă serioasă și preocupată, să dai afirmativ din cap și, din când în când, pentru scurte perioade de timp să le ignori complet.

 

Apoi, la momentul oportun, să lovești, o dată și bine, cu o conversație care să le lase mască.

Și, imediat după aceea, o cheltuială demonstrativă!

 

Da, da! See you in Heaven!

visa

Electrostatic

Pentru femei cardul și pantofii reprezintă afrodiziace fundamentale. Un bărbat cu pantofi eleganți care folosește cardul la bancomat sau la Mall generează în femeia de lângă el, electrostatic vorbind, descărcări succesive, premergătoare unui fior major.

 

Investiția într-o pereche de pantofi de marcă, oricât ar părea de costisitoare sau paradoxală, este de fapt o investiție în gemete acute, de bună calitate.

visa

 

image679colectia                                                                                                 O schimbare de registru, aceeași umanitate!  

               Follow me!    

visa

Ce e cu femeile astea?

O carte de povestiri fermecătoare, cam erotice, ce-i drept, inspirate din întâmplări reale cu femei reale cunoscute pe internet. Adevărate bijuterii literare, în povestirile astea ai putea să îți recunoști o vecină, o colegă de birou, fiica. Mama!!! Nevasta!!!

 

Sau, Holly Shit! să te recunoști chiar pe tine!!!

visa

 

AVERTISMENT

colegiul psihologilorAceste povestiri produc dependență.

 

O femeie, când mai avea numai câteva pagini de citit, a coborât în ultima clipă  din metro dar și-a uitat copilul pe banchetă iar acesta se plimbă și azi în subteran, încoace și încolo, în aceleași hăinuțe. Un cetățean, cufundat în lectură, a coborât din tren la Craiova în loc de Roșiori de Vede și mai târziu a divorțat.  Pe o bancă a unui parc din București un cetățean cu cartea într-o mână a fost observat ținând în cealaltă mână un organ propriu, lunguieț, pe care îl procesa cu mișcări line, calculate.

 

Nici site-ul și nici autorul nu pot fi făcuți răspunzători pentru sevrajele suferite de cititori la finalul cărții sau de eventualele scandaluri din familie!

 

Autorul nu poate fi citat ca martor nici la procesele de divorț, nici la cele de evacuare din spațiu și cu atât mai putin la cele de partaj în care numai completul de judecată poate decide la care din cei doi va rămâne cartea.

 

Citiți pe propria răspundere.

visa